Valorile sunt acele constante care dau sens vieții noastre, care ne fac să ne dezvoltăm în direcțiile dorite, care ne țin vie motivația. Cu cât o valoare este mai importantă pentru noi, cu atât mai mare este sacrificiul pe care suntem dispuși să îl facem pentru a trăi acea valoare. Dacă la cele mai mici amenințări renunțăm la una dintre valori, înseamnă că ea nu este importantă pentru noi. Valorile trec dincolo de cuvinte și sunt exprimate prin ceea ce ne propunem și prin ceea ce facem zi de zi. Datorită lor suntem prezenți în viața noastră și nu trăim la întâmplare. O viață trăită în congruență cu valorile noastre poate fi uneori dureroasă, dar este liberă și plină de sens. Ce faci pentru a-ți trăi valorile?
În multe momente ale vieții de zi cu zi simțim, cu intensități diferite, emoții negative dificil de gestionat. Cum reacționăm? De obicei încercăm să le „ascundem”, să le evităm. Dar, cu cât le îndepărtăm mai mult, cu atât mai tare ne vor exploda în față la un moment dat, iar noi vom fi lipsți de energie, pentru că am consumat-o luptând să le evităm. V-ați gândit vreodată că am putea trata aceste emoții cu bunăvoință? Am putea să le observăm, să le înțelegem și să le acceptăm în viața noastră, deși nu ne plac și nu le vrem prin preajmă. Dacă reușim să facem acest lucru, o să câștigăm mai mult calm, mai multă energie și spațiu pentru a face lucrurile care contează cu adevărat pentru noi.
Psih. Lavinia DOLOT Psih. Valeria UNGUR „Nu știu ce iubesc mai mult: examenele sau pregătirea pentru examene?” (Nimeni n-a spus asta vreodată) Acest material este pentru voi, elevii. Nu sunt sfaturi. Sunt doar câteva lucruri care s-au dovedit benefice la scară largă, în urma studiilor. Le-am adunat și le-am sortat cu gândul la voi, dar și la amintirile noastre despre vremea când eram eleve speriate, cu o foaie albă în față, de care părea că depinde viața noastră. Citiți, încercați, păstrați ceea ce funcționează pentru voi și dați la o parte ce nu merge. Dar, mai ales, amintiți-vă că este un examen, unul din sutele pe care ni le oferă viața. Cu cât ne antrenăm mai eficient, cu atât ne crește rezistența și puterea de a crea soluții noi și de a da sens viitorului nostru. Este o perioadă nemaiîntâlnită de noi, cu multe incertitudini și nesiguranță, cu schimbări în structura subiectelor de examen, cu elevi și profesori nevoiți să-și schimbe complet rutinele, cu părinți îngrijorați, cu măsuri de precauție necesare, dar care creează disconfort. Pe lângă toate acestea, nu putem să nu amintim tristețea și dezamăgirea voastră, a elevilor din anii terminali, pentru pierderea momentelor unice pe care orice generație e îndreptățită să le trăiască la finalul unui ciclu. În acest context vin examenele naționale. De multe ori, în preajma unui examen ne simțim asaltați de gânduri negative („precis îmi va pica ce știu mai puțin”, ,,o să mă pierd și n-o să știu”, ,,parcă văd că o să greșesc din neatenție”, etc.). Tot acest val de gânduri nu vine singur, ci aduce cu sine și senzații corporale neplăcute, care ne sperie – dureri de cap, respirație accelerată, senzații de sufocare, transpirație, furnicături, „nod” în gât sau în stomac, amețeli, tensiune musculară,chiar deranjament stomacal. Și ca „meniul” să fie complet, putem simți furie, frică, neliniște, nervozitate, îndoială, neajutorare și chiar dezamăgire că nu suntem destul de puternici. Tot acest „pachet” ne scade puterea de concentrare și de organizare a gândurilor, ne îndeamnă să ne comparăm cu ceilalți, ne face mai neîncrezători în forțele proprii și parcă șterge din minte tot ce am învățat. Este normal să fim anxioși înainte de examene. Mai mult, o doză de anxietate ajută performanțele. Cum se poate așa ceva? Anxietatea și stresul fac corpul să elibereze adrenalină, care ne mobilizează să răspundem provocărilor. Dar prea multă adrenalină are un efect invers – mărește disconfortul și scade preformanța. 1.CUM GESTIONĂM PERIOADA DINAINTEA EXAMENELOR? PREGĂTIȚI-VĂ CÂT MAI BINE. Studiați materiile după o planificare pe capitole și oferiți-vă pauze mici la fiecare 40-50 de minute. Pauzele ne ajută să ne concentrăm mai bine. Exersați ce este mai greu în prima parte a zilei. Lucrați zilnic în „porții” mai mici și evitați învățatul nocturn. Socializarea online și offline în timpul studiului distrage atenția și vă risipește energia. Vorbiți cu colegii, prietenii, părinții doar în timpul pauzelor. Cel mai bine este să nu vă comparați mereu cu colegii, fiecare are ritmul său de învățare și programul său. Acordați-vă timp destul ca să înțelegeți ceea ce studiați. Țineți legătura cu profesorii. Solicitați ajutorul ori de câte ori nu vă descurcați singuri. SIMULAȚI EXAMENUL. Când faceți simularea, încercați să creați o atmosferă cât mai asemănătoare cu cea de la examen.
AVEȚI GRIJĂ DE SĂNĂTATEA VOASTRĂ.
ÎN SEARA DINAINTEA EXAMENULUI...
2. CUM GESTIONĂM EMOȚIILE ÎN TIMPUL EXAMENULUI? În dimineața examenului, după rutina de înviorare și un mic dejun nutritiv, porniți spre școală îndeajuns de devreme ca să ajungeți la timp, fără să vă grăbiți. Dacă suntem grăbiți și simțim că nu avem destul timp, teama și îngrijorarea se vor amplifica. În drum spre școală oferiți-vă formule de încurajare. Repetați-vă în gând (sau în șoaptă): „Pot să fac asta”, „Sunt pregătit” „Merit să iau examenul”... Vă recomandăm să nu discutați cu colegii despre ce subiecte s-ar putea să primiți, despre ce știți ce nu știți; e benefic să purtați discuții relaxante despre subiecte care nu au legătură cu examenul. EXERCIȚIILE DE RELAXARE Iată câteva exemple de exerciții simple pe care le puteți face la examen, după ce le-ați practicat o perioadă acasă. Respirație abdominală 4-1-4 pentru calmare. Dacă simțiți că vă hiperventilați în așteptarea subiectelor sau că aveți senzațiile de disconfort fizic descrise în prima parte a materialului, puteți să faceți 1 - 2 minute de respirație abdominală. Sunteți în bancă/pe scaun, cu coloana dreaptă, bazinul împins puțin în față, picioarele desfăcute, palmele pe genunchi. Ochii pot fi închiși sau deschiși. Pasul 1: Inspirați adânc, fără grabă, umplând abdomenul cu aer în timp ce numărați până la 4. Pasul 2: Țineți aerul până spuneți „unu”, fără grabă. Pasul 3: Expirați tot aerul pe gură și pe nas, cât timp numărați până la 4. Exersați înainte de examen, câteva minute, zilnic. Respirația abdominală (în care umplem abdomenul), spre deosebire de cea toracică (în care se umple doar partea superioară cu aer), pune la lucru cel mai bine plămânii și asigură cantitatea necesară de aer. Mai mult, organele din abdomen sunt „masate”, este stimulat nervul vag care face legătura între creier și majoritatea organelor, crescând astfel senzația de bine și reducând anxietatea. Dacă vă zboară gândurile și nu vă puteți concentra, încercați un exercițiu simplu de ancorare, care vă aduce în prezent: puneți picioarele depărtate pe podea și observați cum se simte podeaua sub talpă. Numiți în gând 3 obiecte din jurul vostru, 3 culori, observați și numiți 3 sunete sau zgomote, concentrați-vă să simțiți un miros sau două și atingeți cu palmele 2 -3 obiecte și observați senzațiile la atingere (moale, dur, cu striații, rece, cald,etc.). Această practică simplă vă ajută să reveniți mai ușor la ceea ce aveți de făcut. Dacă începeți să simțiți senzații de rău, beți o gură de apă și închideți ochii câteva secunde pentru a vă liniști. Scuturați-vă brațele și mișcați-vă capul spre stânga și spre dreapta, pentru a elibera tensiunea. Într-un moment de panică sau de lipsă de concentrare, aceste exerciții îmbunătățesc psihicul și vă ajută să vă organizați gândurile mai bine. Un astfel de exercițiu vă costă 1-2 minute, dar mențin o atitudine mentală pozitivă. CITIȚI CERINȚELE CU ATENȚIE, PÂNĂ LA CAPĂT, FĂRĂ GRABĂ. Înțelegerea cerințelor e condiția necesară pentru o rezolvare corectă. Subliniați cuvintele – cheie din cerințe. Reveniți asupra cerințelor pe parcursul rezolvării, pentru a vă asigura că faceți ce vi se cere.
FACEȚI-VĂ UN PLAN DE LUCRU. De exemplu, începeți cu un exercițiu simplu, pe care îl rezolvați repede și fără mult efort. Această metodă vă va relaxa și vă va da încredere. Verificați ce-ați lucrat și dacă ați rezolvat complet cerința. UITAȚI-VĂ LA CEAS. De cele mai multe ori profesorii asistenți vă anunță trecerea timpului la fiecare 30 de minute, iar în săli sunt ceasuri. Acest lucru nu este însă o regulă, așa că este bine să discutați acest aspect cu profesorii asistenți. Ar putea prelua dumnealor această responsabilitate. Cel mai bine ar fi să aveți propriul ceas pentru orice eventualitate! CE PUTEȚI FACE CÂND VĂ BLOCAȚI? Iată două metode simple. Dacă știți și altele și ați văzut că dau rezultate, nu ezitați să le folosiți. Metoda 1: Porniți de la un lucru pe care îl știți despre subiect și „mergeți pe fir”, făcând legături și asocieri logice. Metoda 2: Scrieți pe ciornă tot ce vă vine în minte despre subiect, urmând ca apoi să sortați și să aranjați informațiile. Metodele se pot combina. Important! Concentrați-vă pe un singur lucru! Contrar ideii populare de „atenție distributivă”, este dovedit științific faptul că nu putem fi atenți decât la câte un lucru, pe rând. Dacă lucrăm la mai multe exerciții simultan, atenția se mută foarte repede de pe unul pe celălalt și creierul obosește mult mai repede. Luați lucrurile pe rând! UITAȚI DE COLEGII ȘI DE PROFESORII DIN SALA DE EXAMEN. Fiți atenți la ceea ce aveți de făcut. Nu vă obosiți creierul mutându-vă atenția „înainte și înapoi”. Ceea ce fac ceilalți nu e important și nici relevant pentru voi. Aveți dreptul la liniște. Dacă aceasta nu este respectată, semnalați profesorilor supraveghetori. Școala este obligată să asigure condiții decente pentru desfășurarea examenelor. OFERIȚI-VĂ O RECOMPENSĂ PENTRU EFORTUL DEPUS, când ieșiți din examen. O recompensă poate fi un lucru sau o activitate care vă bucură. BAFTĂ! De multe ori, fără voia noastră, vedem mai intens și mai repede lucrurile rele despre noi, despre ceilalți, despre ceea ce ne înconjoară. Astfel, se produce un dezechilibru emoțional, în care balanța emoțiilor noastre înclină spre cele negative. Există mai multe exerciții prin care ne putem produce emoții pozitive. Unul dintre cele mai simple este să trăim emoții pozitive prin intermediul senzațiilor oferite de mirosuri, gusturi, atingeri, imagini. Cu alte cuvinte, să trăim plăcerile oferite de cotidian. Aceste activități au efect dacă le facem des, chiar zilnic și dacă suntem cu mintea la ele când le facem. Alegeți zilnic o activitate care vă place, dedicați-vă ei în totalitate (închideți rețelele, amânați alte activități, reduceți zgomotul) și efectuați-o lent, ca pe un ritual; opriți-vă să observați și să savurați mirosuri, imagini, gusturi, sunete, texturi. La final, amintiți-vă senzațiile trăite și folosiți buna dispoziție în alte activități. Pentru azi, am ales o plimbare în natură, cu imagini superbe de maci și trandafiri sălbatici, ploaie de flori de salcâmi, bâzâit de albine și ciripituri, tunete răzlețe și mirosuri de mentă sălbatică, bujori și salcie înflorită. Am mângâiat blana moale a unui câine bătrân și blând, apoi am savurat o prăjitură cu nucă și un suc de soc. Acum rememorez toate aceste senzații minunate, alături de voi. Una dintre cele mai inedite experiențe de învățare a fost aceea în care, la o disciplină din programul masteral, profesorul ne-a spus că, pentru a avea nota 10, trebuie să punem 3 întrebări relevante de-a lungul semestrului, legate de temele studiate. În următoarele secunde am ridicat mâna și am pledat în favoarea răspunsurilor relevante... ele de ce nu aduc un 10? Cu un zâmbet ce îmi părea enigmatic, profesorul ne-a spus că răspunsurile relevante vor fi luate în considerare, dar întrebările vor fi cele care vor aduce nota 10. Nu am înțeles exact care-i treaba, decât pe parcurs. E foarte interesant să citești critic căutând răspunsuri, dar, căutând întrebări, aprofundezi conținutul în moduri nebănuite și înțelesuri noi, bazate pe legături de substanță, se ivesc în mod surprinzător. Cu alte cuvinte, am înțeles mult mai mult și mai în adâncime, căutând întrebări în loc de răspunsuri. Și am privit cu ochi noi un adevăr cât se poate de simplu: ca să primești un răspuns, trebuie să pui o întrebare. Dacă un articol publicat aici îți trezește o întrebare, relevantă pentru tine, consider că aceste încercări de scriere documentată și-au atins scopul.
|
ArhivaCategorii
All
|